Cancerul este a doua cauză principală de deces in România, după bolile cardio-vasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor.

În anul 2019, 50.324 de persoane au murit din pricina cancerului în România.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decat media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest  față de anul 2011, comparativ cu media UE, arată profilul de țară privind cancerul în România publicat pe data de 01.02.2023.

Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori față de media de 247) și a crescut pentru 6 tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).

Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în anul 2023 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu.

Prevalența majorității factorilor de risc în cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalența factorilor de risc pentru cancer.

În ultimii 5 ani România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltatrea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon.

Se estimează că până în anul 2035 numărul de îmbolnăviri de cancer în UE va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces. OMS estimează că, în intervalul 2020-2040, incidența cancerului în România, va crește cu 7%.

În egală măsură, milităm pentru ca prevenția să primească atenția cuvenită, pe măsura importanței sale. Prevenția reprezintă intervenția de sănătate publică cel mai cost-eficientă și sustenabilă pe termen lung de control al cancerului.

Codul European de Luptă contra Cancerului cuprinde un set de 12 recomandări prin care fiecare dintre cetățeni își poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional poate evita peste 40% din cancere.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este un eveniment Global care are loc în fiecare an la data de 04 februarie, pentru a atrage atenția asupra necesității de a intensifica și consolida efortul de combatere și control al acestei maladii. Prevenția primară, screeningul, și depistarea precoce încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolii.

La momentul actual sunt recomandate screeningurile pentru :

• cancerul de sân – mamografie după vârsta de 50 de ani în cazul în care pacienta este asimptomatică și nu are antecedente familiare de cancer mamar, examen RMN și ecografie când există suspiciune de cancer la orice vârstă și bineințeles autopalparea lunară a sânilor;
• cancerul de col uterin – examenul citologic vaginal (test Babes-Papanicolau) începand cu varsta de 20 de ani și ulterior o data la 3 sau 5 ani și un test mai nou care verifică prezența infecției cu HPV, întrucât aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV;
• cancerul colorectal – testul hemocult, rectosigmoidoscopia și colonoscopia-după vârsta de 50 de ani, iar în funcție de factorii de risc și de istoricul medical al pacientului și poate recomanda și înaintea vârstei de 50 de ani;
• testul PSA la toți bărbații cu vârsta peste 50 de ani sau chiar sub această vârstă pentru cei care prezintă risc crescut de a dezvolta aceasta formă de cancer, de exemplu existența altor cazuri similare în familie.

Există teste screening pentru care nu sunt suficiente dovezi privind recomandarea sau nu a investigației (de ex. utilizarea radiografiei pulmonare sau tomografiei computerizate în depistarea cancerului pulmonar), în aceste situații decizia se va lua individual în funcție de ceilalți factori de risc pentru sănătate.

Markerii tumorali sunt acele substanțe a căror detecție în sânge, urină sau țesuturi poate fi utilă în supravegherea pacienților cu tumori maligne.

Valorile markerilor tumorali nu cresc doar în cancer și nu sunt recomandați ca screening pentru diagnosticul precoce al cancerului (la pacientii asimptomatici), dar valoarea lor este importantă în urmărirea răspunsului la tratament, pentru pacienții pentru care s-a stabilit diagnosticul de cancer.

Nici o măsură de prevenție nu îi poate garanta unui om că niciodată nu va suferi de cancer, însă adoptarea unui stil de viată sănătos și consultarea regulată a medicului poate reduce riscul apariției  oricărei afecțiuni cu  potențial letal.

În concluzie este mult mai ușor să prevenim un cancer, decât să-l tratăm.

Autor: Dr Orvas Iuliana – Medic primar oncologie medicala